Chiar si in vremurile in care curentul electric nu fusese inventat oamenii isi pastrau merindele pentru o perioada mai lunga. De atunci dateaza pastrarea carnii in untura cunoscuta sub numele de „carne la garnita”, un obicei traditional romanesc pastrat pana in ziua de astazi datorita gustului deosebit al carnii astfel conservate.

„Carnea la garniță” se face de obicei din spata sau pulpa de porc.  Se ia o tigaie sau o cratita mare, se taie carnea in bucati mai mari si se pune la fript, in untura. Se adauga din cand in cand putina apa. Cand carnea e gata, se baga la untura, intr-un vas mare cu capac sau o galeata, de unde si denumirea de garnita (vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide) si se acopera cu untura din belsug. Carnea se lasa apoi la rece si poate sa tina chiar si un an.

Tot astfel se mai pot conserva carnatii si alte afumaturi din porc. In timp gospodina scoate carnea din garnita si o adauga la mancarea gatita sau o pune direct in tigaie si o mananca alaturi de o garnitura.

Se spune ca carnea la garnita ar trebui sa ajunga pana la cositul fanului, tocmai in iulie.

La Nicoresti facem noi insine atat carne prajita cat si carnati pe care ii conservam la garnita, spre desfatarea gurmanzilor nostri clienti, mereu in cautare de mancaruri traditionale romanesti. Pofta buna!